O picătură de ciocolată alunecă tandru pe colinele trupului și-i desenează noi contururi.
Și degetele colindă în căutarea ei încâlcindu-se în țesături delicioase.
Aceeași culoare, tonalități diferite în funcție de căldura amintirilor, curiozitatea unei noi descoperiri.
Te închid într-un pahar de sticlă să te izolez de trăirile mele.
Să fiu sigură că ceea ce simt îmi aparține și nu este rezultatul unor interferențe sentimentale.
Izvor limpede, adunat în ulcior de ciocolată.
Ușor, învelișul se topește și încep să curg peste viață, pe alei, pe sub streșini.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu