luni, 8 octombrie 2012

Voluntar vs Concurent

O zi perfectă!
Lungă cât două zile şi o noapte nedormită. Oare devine "trei zile" în felul acesta? Zâmbesc. Cel puţin trei sunt zilele de care am nevoie să-mi revin...

Localizare: kilometrul 24 şi puţin din traseul celui mai pomenit şi râvnit maraton autohton.
Nume de cod: Plai.
Pregătiri: fără.
Aşteptări: să nu doară prea tare că sunt iarăşi de cealaltă parte a baricadei.

Uneori îmi prinde bine să fiu îndeajuns de obosită încât să nu mai apuc să-mi pun întrebări.
E noapte când parcăm în Zărneşti şi ne ia în primire Cornel, spunându-ne unde ne-a fost "hărăzit" să fim de ajutor. Asistăm îngheţate în timp ce băieţii pregătesc zona de start/sosire şi aşteptăm răbdătoare să înceapă nebunia.
Îmi place liniştea din vocea lui Luci ("dirijorul") atunci când ne spune că mai e timp şi ne întreabă unde ne grăbim.
Chiar aşa!
Unde ne grăbim?
Muntele e aici. Concurenţii dorm încă. Pregătirile sunt în curs. Timpul curge oricum în ritmul lui şi nici cei mai buni alergători nu reuşesc să o ia înainte.
Cum ar fi să termini 42 km în minus 4 ore? Sau cel puţin la minutul 0? Nu ar mai avea haz, nu-i aşa?
Ne înarmăm aşadar cu floricele şi ne încălzim în Căminul Cultural până când alergătorii încep să se încălzească pe străduţa de sub geamul nostru şi soarele să coloreze pădurile din jur.

Când forfota devine prea mare, ne luăm inima în dinţi şi pornim către start. Dacă aş putea merge mai încet de-atât, aş merge cu drag. Tot răsar feţe cunoscute dar nu îndraznesc să salut şi să încurajez pe nimeni. Cei mai mulţi mă întreabă de ce nu sunt şi eu echipată. Şi îmi este atât de greu să recunosc că nu am un motiv real pentru asta. Aşa a fost să fie. Sau nu eram încă pregătită pentru un maraton. Adevărul este că acum nici nu mai contează. Sunt acolo în calitate de voluntar şi o să dau ce-i mai bun din mine chiar şi aşa.
Numărătoare inversă şi mă abţin cu greu, gândind că nu este a mea. Cât de mult mi-ar fi plăcut să fie însă...



De aici, pauză totală. Masă, mere, banane, apă, sponser, talangă, struguri, încurajări, timpi, supă, caşcaval, răspunsuri. Viaţa se petrece în exteriorul meu şi eu sunt pe automat. Trei ore nu apuc nici să ridic privirea din pahare. 
Ceva din mine rezonează însă cu cei pe care îi cunosc şi, ca atunci când te simţi privit, îi observ, le zâmbesc şi le transmit toată bucuria şi energia de care sunt în stare. 
Încă puţin dragii mei! 
Urmează singura bucată din traseu pe care o cunosc şi mi-a plăcut la nebunie!!! 
Sunt convinsă că mai aveţi resursele necesare!

Când rândurile se răresc şi timpul îmi perimite să încurajez alergătorii care ajung la noi în post, am parte de cele mai frumoase zâmbete! Pauză! 
Vorbesc foarte serios! Pune pe stop toate gândurile, treburile, îndeletnicirile tale din momentul de faţă şi vizualizează 100 de metri de forestier, uşoară pantă, foşnet de pădure şi creste în partea dreaptă, garduri rustice şi clădiri mărunte la stânga. Tu, obosit şi rănit, abia mai pui un picior în faţa celuilalt. Prin minte îţi zburdă imagini, dorinţe, speranţe. Îţi dai seama ce te doare, ce ai fi putut face altfel...ce o să faci altfel data viitoare! Dacă ai ajuns pană aici o să existe cu siguranţă o dată viitoare. Cu tine mai pregătit fizic şi emoţional. Cu tine mai puternic, mai uşor, mai liber, mai sincer, mai om... 

...şi aici voluntarul din mine clachează. Îmi amintesc că am multe ore de somn de recuperat şi  mi-am pus pe pauză toate celelalte nevoi. Mai revăd, ca prin ceaţă, sala plină de concurenţi în aşteptarea premierii, scena grea de medalii şi chipuri atât de diferite, povestea câtorva oameni lângă care m-am aşezat întâmplator, un desen cu dedicaţie (mulţumesc!), aplauzele alergătorilor când am ajuns şi noi, voluntarii, pe scenă, drumul către maşina care ne poartă iarăşi "la mare"...

Întorcându-mă la titlu, se pare că, pentru mine, starea de concurent este cea care câştigă. Atunci sunt mai prezentă. Atunci lucrurile se întâmplă în mine şi nu în exteriorul meu. Atunci mai am forţe indiferent de efortul depus. Atunci pot să fiu şi voluntar. Ca-n viaţă. Ai atât de multe de oferit atunci când te regăseşti pe tine!



În căutarea echilibrului 

dintre concurentul 

şi voluntarul din tine...

devii câştigător!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu